Activitățile derulate în cadrul proiectului nostru au avut ca temă Holocaustul, prin intermediul cărților, filmelor și documentarelor referitoare la acest subiect și prin vizita la Auschwitz-Birkenau fostul lagăr german și a obiectivelor istorice din Cracovia. Vizitarea locurilor autentice ale Istoriei secolului XX creează oportunități și experiențe speciale de învățare, diferite de cele din clasă, locurile memoriei oferă o atmosferă unică pentru a învăța și evoca emoții puternice, oferă posibilitatea de a studia în profunzime anumite teme care nu pot fi expuse oral. De asemenea, am dorit să imprimăm ideia că în absența unei educații adecvate în spiritul toleranței și al respectului față de celălalt, riscăm să repetăm și chiar la un nivel superior, să multiplicăm ura rasială, antisemitismul acum și în viitor.
Prima activitate s-a desfășurat în luna decembrie 2024. După ce am primit comanda cărților legate de evenimentele petrecute la Auschwitz: Tatuatorul de la Auschwitz, Jurnalul Annei Frank, Pianista de la Auschwitz, Fiica de la Auschwitz, Auschwitz, ultima stafie, The Librarian of Auschwitz, Am fost doctoriță la Auschwitz, Gemenele de la Auschwitz, Călătoria Cilkăi, Cuptoarele morții, Se numea Sarah, Auschwitz – ultima stație etc., în data de 20 decembrie am distribuit cărțile spre a fi lecturate.
A doua activitate s-a derulat în preajma zilei de 27 ianuarie, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, când a fost vizionat, în sala festivă a colegiului, filmul „Lista lui Schindler”. La final au fost discutate aspecte legate de elementele de dezumanizare (tratamentul inuman la care au fost supuși evreii), precum și elementele de umanitate (salvarea evreilor de către Oscar Schindler).
A treia activitate s-a realizat în 21 martie – Ziua Internațioală pentru eliminarea discriminării rasiale. În cadrul unei mese rotunde, pe care am numit-o ”Rasismul și xenofobia în date și fapte”, am încercat o acțiune de promovare a principiilor și valorilor unei societăți interculturale. Elevii care au citit cărțile primite în decembrie le-au împărtășit colegilor lor informațiile dobândite în urma lecturării. Tot acum am format două grupe pentru a pregăti activitățile pe care le-am derulat în procesul de reflecție pentru a promova respectarea drepturilor omului și pentru a combate antisemitismul, discriminarea și alte forme de manifestare a urii și intoleranței.
Cea mai așteptată și dorită activitate din cadrul proiectului a fost între 15-18 aprilie 2025 – excursia la Cracovia (cartierul evreiesc al Cracoviei Muzeul Evreiesc, găzduit de Sinagoga Veche, Oskar Schindler”s Enamel Factory) și Auschwitz-Birkenau, cu ghid autorizat.
În data de 7 mai 2025 am derulat procesul de reflecție. Am simulat un tribunal educațional, Tribunalul Istoriei: Învățăm din trecut ca să schimbăm viitorul!”, având ca obiective:
- Să identifice cauzele și formele antisemitismului și ale altor tipuri de discriminare;
- Să înțeleagă impactul istoric și contemporan al urii și intoleranței;
- Să dezvolte empatia, gândirea critică și argumentarea logică.
- Context istoric:
S-a oferit elevilor un scurt rezumat despre Holocaust, antisemitismul în Europa și România (interbelic și contemporan), dar și alte forme de discriminare: rasială, de gen, orientare sexuală, dizabilitate etc. - Roluri atribuite:
Elevii au fost împărțiți în echipe și au primit următoarele roluri:- Procurori ai umanității (acuză ideologiile urii);
- Apărători ai drepturilor omului;
- Martori (supraviețuitori, istorici, victime ale urii);
- Judecători (elevi).
- Cazul „pus pe rol”:
S-a „judecat” o ideologie – antisemitismul nazist ca sursă a urii. Fiecare parte a adus argumente, fapte istorice, mărturii etc. - Deliberare:
Judecătorii au analizat argumentele și au dau un „verdict simbolic”. - Reflecție de grup:
Am discutat pe baza întrebărilor:- Ce am învățat?
- Cum se manifestă ura azi?
- Ce putem face în viața noastră cotidiană pentru a combate discriminarea?
Cealaltă grupă a elaborat o listă cu reguli și principii de comunicare interculturală, pe care le-am tipărit pe un roll-up, expus în holul școlii.
La finalul activității, pe grupe, elevii au răspuns unui chestionar-reflecție – ”Ce înseamnă drepturile omului pentru mine?”
16